Alegerile ...in viata

Aproape mai tot timpul...ne trezim in acel moment al vietii in care trebuie sa alegem...sau sa acceptam alegerile pe care altii le fac pentru noi......Insa ce anume trezeste in noi aceasta necesitate...cea a alegerii??
Alegerea, in sensul general al cuvantului, are la baza selectia pe baza unor canoane, a unor tipare sociale prestabilite si "avizate" de cei din jurul nostru....ciudat cum de cele mai multe ori ne adaptam unei notiuni de normalitate straina noua...in momentul in care ne cunoastem cel mai putin.
Facem alegeri dintre cele mai ciudate, in scopul gasirii unui echilibru...si de cele mai multe ori, un "el" sau o "ea" in care ne punem cele mai mari sperante si cele mai mari iluzii...si iata....reteta nefericirii. Impovaram persoanele din jurul nostru cu propriile noatre frustrari....asemenea unui Procust, ne incapataman sa ne potrivim unor tipare deformate, apersonale....vorbim de iubire pentru ca am citit despre ea, insa omitem faptul ca iubirea inseamna cunoastere...si ca invatand sa ne iubim...descoperim cine suntem cu adevarat.
Majoritatea alegerilor pe care le facem in viata au la baza o sumedenie de prejudecati, care mai de care mai absurde. Suntem din start convinsi ca stim ce inseamna o "fata de casa", o "sotie buna", un "barbat adevarat", un "prieten de nadejde".....insa de fapt habar nu avem....si traim pana la un anumit moment al vietii in propriu con de umbra.
Insa ce ne desteapta? Ce anume ne determina sa fim atenti la persoana din noi?...........
Am observat ca in general...deceptia...reprezinta un punct de cotitura in viata fiecaruia dintre noi....persoane pe care le pierzi sau persoanele care pur si simplu pleaca...si care iau cu ele ceva al tau....Indiferent ce ar fi...ne marcheaza pe toti........ne petrecem o viata poate cautand acea parte care lipseste pentru a ne completa asemenea unui puzzle...sau ne ferim si fugim de lucrurile care ne lipsesc dintr-un fals sentiment de control.

Si ma intreb....cum este mai bine sa fii....cel ce ia deciziile, cel care are curajul sa aleaga, sau sa astepti o alegere...sa lasi pe altcineva sa o faca pentru tine?..........cert este ca oricat de bifurcat ar fi drumul...destinatia este aceeasi...tot vom ramane parti complemantare ale aceluiasi intreg....si inevitabil, ori de cate ori cineva va rade....altcineva va plange.....

Arta...si despre arta

Cel mai probabil exista un numar suficient de mare de oameni care au informatii generale despre cel putin o forma de arta-pictura, fotografie, teatru, film...cum de altfel exista oameni care au facut din arta o pasiune-o forma de a evada, de a se descarca de probleme si framantari si de a se incarca cu energie.
De multe ori m-am intrebat care este acea nevoie launtrica care ne face sa asociem emotiile cu diferite melodii spre exemplu.Sau de ce panza alba prinde conturul colorat si apasat al trairilor celui care tine in mana pensula..?
Ce ne atrage asa de mult la dansul de tango...daca nu subtilul duel al orgoliilor, controlului si pasiunii ce ia nastere intre un barbat si o femeie...Nevoia de arta exista in fiecare dintre noi, deoarece reprezinta o intoarcere la proriile noastre origini, o regasire a prorpiului "eu"..atentie la detaliu...probabil un popas , un moment de respiro, pe care ni-l ingadium atunci cand fuga zilnica dupa "cate ceva" ne oboseste.

De ceva timp, experimentez o forma destul de simplificata si la indemana a desenului de observatie...si anume schita.Totul a inceput ca o joaca...un joc si o joaca...pentru ca mai tarziu sa-mi dau seama de puterea liniei, de intensitatea creionului...si cum parca singurul coordonator al mainii nu este mintea sau memoria, ci simtirea. Linia este firava, abia se observa atunci cand mintea este senina si nepreocupata...devenind intensa in timp ce prinde contur un anume sentiment...o analogie greu de explicat intre experinte, sentimente si uneori memorie fac ca tusa sa devina din ce in ce mai personalizata...si uite asa foaia preia toata tensiunea interioara asupra sa...asemenea unui terapeut...pentru ca in final tu sa te simti eliberat.